Cu sprijinul Institutului European al Romilor pentru Artă și Cultură (ERIAC), am participat, pe 02 august 2024, la ceremonia de comemorare a crimelor împotriva a 4.300 de romi și Sinti de către trupele SS la Auschwitz-Birkenau. În istoria mai largă a Holocaustului romilor, 500.000 de Sinti și romi au fost exterminați sistematic în Europa ocupată de naziști.
Poem de Mihai
Știrbu [Micaela
De Carrera]:
Îmi astup urechile să nu vă aud strigătele,
Dar ele sunt prea puternice.
Ce inimă înghețată să ai!
Să nu-ți pese.
Să nu te dărâme,
Să nu-ți fie milă.
O, tu! Paharul pe care mi l-ai întins e plin de
lacrimi...
Viețile voastre s-au scurs,
Iar noi rămânem cu sufletele sfărâmate.
Ce să ne mai spunem?
Cum să învățăm să trăim fără voi?
Te știu de mică,
Și acum îl văd pe tatăl tău cât de bucuros a fost când ai
venit pe lume.
De-ar fi știut ce va urma...
Fraților, Surorilor
Miroase a sfârșit aici,
Și nu-mi e bine.
Cui îi e bine?
O floare în amintirea voastră,
Și promisiunea că nu vă vom uita.
Vegheați-ne de Acolo de Sus.
Iar noi de aici de jos înălțăm rugăciuni spre Voi.
Ce spun oficialii
Ursula von der
Leyen, președinta Comisiei Europene, Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori
și transparență, și Helena Dalli, comisarul pentru egalitate, au făcut
următoarea declarație pe site-ul instituției:
„Marcăm cea de a
80-a aniversare a evenimentelor tragice care au avut loc la Auschwitz-Birkenau
la 02 august 1944. În acea zi, peste 4.300 de copii, femei și bărbați sinti și
romi au fost luați din barăci pe întuneric și au fost duși la camerele de
gazare de către gărzile SS.
Peste 500.000 de
romi au fost uciși în mod sistematic în lagăre, pe câmpuri și în tranșee
nemarcate în timpul Holocaustului. Viața lor s-a stins, cultura le-a fost
suprimată, iar povestea lor a fost îngropată în tăcere. Este de datoria noastră
să ne asigurăm că nu uităm ce soartă au avut și să le onorăm moștenirea luptând
pentru justiție și egalitate pentru toate grupurile minoritare rasializate.
Nu uităm. Și ne
reafirmăm angajamentul de a crea o lume în care demnitatea umană este
respectată, în care diversitatea este sărbătorită și în care ura nu își are
locul.”
„02 august, Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului
Romilor”
În 2015,
Parlamentul European a declarat ziua de 02 august „Ziua Europeană de Comemorare
a Holocaustului Romilor”, în onoarea celor 500 000 de romi europeni –
reprezentând cel puțin un sfert din totul populației rome de la acea vreme –
care au fost exterminați în Europa ocupată de naziști.
Comisia Europeană
și statele membre ale UE s-au angajat să combată atitudinile antirome,
discriminarea romilor și prejudecățile cu privire la aceștia, care au
reprezentat, de asemenea, o cauză profundă a genocidului împotriva romilor
europeni.
Omagiu
Comemorarea din
acest an a reunit membri ai Rețelei Fundației Romilor pentru Europa,
reprezentanți ai Fundației Romilor pentru Europa, Roma for Democracy
International (RFD), Inițiativa pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Romilor
(REDI), Roma Education Fund (REF). Oficiali de stat şi supravieţuitori au ținut
discursuri.
“Trauma Holocaustului este transmisă din generație
în generație. Prin educarea noastră cu privire la suferințele strămoșilor
noștri romi, nu numai că recunoaștem <<banalitatea răului>>, ci și
prezentăm rezistența romilor, strategiile de supraviețuire și nevoia de
rezistență politică împotriva opresiunii.
Artiștii și creativii
au avut un rol esențial în păstrarea și transmiterea memoriei Holocaustului
romilor. (...) Arta vindecă, iar talentele creative ale romilor joacă un
rol-cheie în acest proces”, a declarat Timea Junghaus, director executiv al ERIAC.
Nu a fost doar un
moment de reculegere, ci și un apel la acțiune împotriva valului în creștere al
extremismului de dreapta în Europa și a urmărit să educe și să lumineze,
consolidând necesitatea vigilenței în prevenirea viitoarelor atrocități.
În acest an, imaginea pentru comemorare a fost inspirată de desenele evocatoare cu floarea-soarelui ale lui Ceija Stojka. Ceija Stojka, o romă supraviețuitoare a Holocaustului, a fost o artistă și scriitoare extraordinară, ale cărei lucrări surprind în mod emoționant rezistența și frumusețea spiritului rom în mijlocul ororilor genocidului. Arta sa, în special floarea-soarelui, simbolizează speranța, rezistența și forța de nezdruncinat a poporului rom. Moștenirea lăsată de Ceija este o dovadă a puterii de durată a artei de a inspira, vindeca și uni comunitățile în fața unor adversități inimaginabile.
Editor on-line: Mihai Știrbu, Jurnalism cu S.
Membru ERIAC.
Comentarii
Trimiteți un comentariu