Într-o casă veche din zona Kogălniceanu, prin 2010, se aduna tot felul de lume. Se asculta muzica de petrecere a Loredanei, se bea bere la doi litri și se consuma multa cafea, iar hainele ne miroseau mereu a fum de țigară. Când ni se făcea foame, Mădălina ne pregătea ficăței de pui pe care îi cumpăra de la magazinul din rond. Nu mai țin minte cu ce îi mâncam, dar era tot ce aveam și ne bucuram să împărțim cu toții ce găseam. În urma noastră, rămâneau teancuri de vase murdare. În una dintre aceste seri, a apărut cu vin de țară la braț un el pe care nu îl mai văzusem până atunci. Mădălina ni l-a prezentat ca fiind un prieten de al unui prieten care e timid la început, dar cu un umor mare după ce oamenii îi devin familiari. El nu impresiona cu nimic, poate chiar avea o privire ștearsă și era slab mort, dar vinul ăla de țară a curs până când nu a mai rămas nici un strop. La un moment dat, el îi cere Mădălinei hainele pe care le ținea la ea și se face nevăzut în baia mare pentru u...