Jurnalism cu S

  De Ziua Independenței Ucrainei, miercuri, 24 august, copiii români și ucraineni s-au împrietenit și au transformat Grădina Casei Universitarilor din București  într-un tărâm al păcii și copilăriei, cu jocuri și mici ateliere de Mișcare, Joc și Sport, de muzico-terapie, pictură pe față,  decorațiuni. Fundația Terre des hommes (Tdh) a organizat evenimentul dedicat copiilor ,,Prietenia aduce bucurie”, pentru a sprijini comunitatea ucraineană din București, a crea oportunități de conexiune cu românii și, nu în ultimul rând, o oază de sărbătoare pentru toți. Peste 300 de participanți, mici și mari, au uitat timp de cinci ore de război și griji. Evenimentul a celebrat talentul copiilor la muzică, desen, dans, artizanat, așa încât sute de copii s-au bucurat de-a lungul zilei de  apreciere. Meșteșugarii adulți din comunitatea ucraineană și-au prezentat produsele și au primit donații, iar concursul de talente al copiilor între 5 și 18 ani a adus în Grădină cântece...

Duminică e ziua aia a săptămânii în care, dacă ești creștin practicant, nu ai prea multă libertate de mișcare. Însă nimeni nu-ți interzice să mergi la un film. Dacă apuci să citești și recenziile de pe pagina de facebook a distribuitorului Independența Film , atunci ții cu tot dinadinsul să vezi Capernaum - haos și speranță . Ești avertizat de prieteni că vei plânge, dar îți spui că tu ești tare și în nici un caz nu ți se va întâmpla și ție asta. În mintea ta rămâne o curiozitate care merită hrănită: oare ce este atât de special la un băiețel aflat la primul lui rol? Oh, boy! Sunt atât de multe de spus despre el! Protagonistul debutant Zain Al Rafeea, un refugiat sirian, joacă rolul unui băiat libanez (Zain) care fuge de părinții săi neglijenți, ajungând să-și poarte singur de grijă, până când găsește adăpost în șubreda casă a lui Rahil (Yordanos Shiferaw), o refugiată etiopiană, și a bebelușului ei, Yonas (Boluwatife Treasure Bankole). Lungmetrajul regizat de Nadine Labaki es...

O sală micuță de la Casa ONU din Primăverii era de dimineață plină de jurnaliști. Cameramani, reporteri, oameni de radio veniseră să-l vadă pe Horia Tecău semnând numirea sa ca ambasador național UNICEF. În rândul doi, un loc liber pe scaun, între două doamne. Pe perioada evenimentului, am schimbat câteva zâmbete prietenoase cu persoana din dreapta mea, spunându-mi în gând ca la sfârșit să îmi înving timiditatea și să schimb cu această doamnă elegantă câteva impresii. Și bine am făcut. Deși nu discuția mea scurtă cu această persoană este subiectul materialului, am aflat de la ea că face parte din staff-ul lui Horia Tecău. Am întrebat-o cum este să lucreze cu Horia și mi-a răspuns că îi este foarte ușor deoarece sunt prieteni foarte buni. I-am spus și eu că îmi plac postările lui de pe Instagram, iar replica doamnei a fost că Horia își întreține singur contul de pe acea rețea de socializare și că nu și-a dorit un PR-ist care să facă asta în locul lui. Mi-am luat la revedere de la e...

Am puține amintiri din perioada în care am fost la grădiniță, iar majoritatea sunt triste. Părinții ne aduceau pe mine și pe fratele cel mare la grădiniță lunea dimineața și ne luau acasă vinerea seara. În vremea aceea, muncitorii lucrau în mai multe schimburi și ai noștri au găsit această soluție, neavând cine altcineva să aibă grijă de noi. Grădinița săptămânală era plină cu copii și adeseori mergeam pe la garduri și plângeam în cor după mamele noastre. Dacă țipa unul, țipam cu toții. Dacă jelea vreun omuleț, jeleam cu toții. În creșele din România se pune acum accentul mai mult pe îngrijirea copiilor, aspectele educaționale fiind slab reprezentate. Sistemul de educație danez pune, însă, accentul pe educația micuților și pe dezvoltarea abilităților acestora de la vârste fragede. Regula numărul unu în ceea ce priveşte educaţia copilului danez are la bază venirea cu plăcere la creșă, grădiniță sau școală. În modelul de educație timpurie pe care Primăria Sectorului 1 și-a propu...