Jurnalism cu S

  Începând cu 10 iulie 2025, România a oficializat aplicarea Directivei NIS2 prin Legea nr. 124/2025 (care modifică OUG nr. 155/2024). Nu vorbim doar despre o actualizare legislativă, ci despre o schimbare strategică majoră pentru reziliența afacerii și continuitatea operațională. Adițional, pe 20 august acest an, Directoratul Național de Securitate Cibernetică a publicat două ordine esențiale: primul este cel care definește procedura de notificare și înregistrare a entităților și al doilea, cel privind criteriile și pragurile de determinare a gradului de perturbare a serviciilor, ambele cu termenul de implementare 30 de zile de la data publicării. De ce contează pentru conducerea unei companii o lege din zona IT? Pentru prima dată, reglementarea aduce răspunderea personală a managementului executiv în centrul arhitecturii de securitate cibernetică. Responsabilitatea nu mai aparține exclusiv echipelor tehnice – ci se extinde la nivelul de guvernanță, incluzând CEO-ul, consiliul de ...

  După automatizare și digitalizare, companiile intră acum într-o nouă etapă de transformare profundă: agentificarea. Vorbim despre integrarea de agenți AI autonomi care nu doar execută sarcini, ci pot lua decizii operaționale, colabora între ei și interacționa direct cu oamenii. Este un mod de lucru avansat pentru organizațiile vizionare, care înțeleg că acesta este viitorul. Spre deosebire de asistenții virtuali clasici (chatbot, voicebot etc.), agenții AI sunt entități digitale care au obiective definite, nu doar taskuri. Pot planifica, acționa, învăța, adapta, colaborează cu alți agenți AI din organizație și/sau cu echipele. De asemenea, pot accesa date, trimite e-mailuri, genera documente sau interacționa cu aplicații. Iată un exemplu concret: un agent AI monitorizează în timp real facturile restante, trimite automat notificări personalizate clienților, negociază termene și chiar propune directorului financiar decizii de cash-flow, ceea ce ajută esențial la optimizarea de co...

  Articol de Cristiana Deca, CEO&cofondator Decalex Digital Cel puțin o dată pe zi fiecare dintre noi interacționează cu un call center, fie al băncii la care avem conturile, fie al unor magazine online de unde facem o achiziție, fie pentru o programare la medic sau la un service. Ne-am obișnuit deja să interacționăm cu roboții și, de multe ori, nu mai avem nevoie de interacțiunea cu un operator (uman). Mai puțini știu însă faptul că soluțiile pe care le oferă call center-ele, cel puțin cele mai noi, au început deja să integreze soluții de inteligență artificială bazată pe studiul comportamentului clienților. Noile tehnologii bazate pe inteligență artificială transformă rapid această industrie, cea a serviciilor pentru clienți. Companii din întreaga lume implementează call centere automate sau hibride, în care agenții AI preiau convorbirile de la început până la final sau monitorizează în timp real interacțiunile umane pentru a asista, corecta sau evalua performanța. De câte or...

  Un articol semnat de Cristiana Deca (foto),  CEO & Cofondator Decalex Digital, expert în cybersecurity și GDPR: Începând cu 28 mai 2025, European Accessibility Act (EAA) devine obligație legală pentru o multitudine de actori din piața digitală, prin Legea  232/2022, care transpune la nivel național o Directivă esențială pentru digitalizarea incluzivă a Uniunii Europene. Actul normativ aduce schimbări profunde pentru sectorul public și privat, în special pentru furnizorii de produse și servicii digitale: site-uri, aplicații, platforme e-commerce, automate de plată, e-books și servicii bancare digitale. În esență, EAA cere ca anumite produse și servicii – inclusiv bancomate, terminale de plată, e-commerce sau e-books – să fie accesibile inclusiv cetățenilor europeni cu dizabilități. De asemenea, EAA redefinește standardele de calitate digitală în UE. Cei care aleg să se conformeze de formă, doar pentru a evita amenzi, pierd oportunitatea de a-și pregăti businessul pen...

  Chiar dacă anunțurile SUA privind tarifele vamale reciproce țin prima pagină a dezbaterilor, „războiul datelor” dintre UE și SUA este la fel de important, fiind mai mult decât o simplă dispută juridică. Vorbim despre un conflict de valori și de viziuni geopolitice asupra viitorului digital, în centrul căruia se află câteva întrebări esențiale: cine păstrează și controlează datele noastre? Cum sunt acestea protejate? În cine putem avea încredere, ca instituții și legislație? Securitatea cibernetică și protecția datelor au devenit aspecte extrem de sensibile. Mai ales în contexul apariției inteligenței artificiale, riscurile de preluare și utilizare fără control și fără acordul celor cărora li se folosesc datele sunt incomensurabile. GDPR în UE versus Protecția Datelor în SUA Uniunea Europeană (UE) a implementat în 2018 Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) , un cadru legislativ strict și uniform pentru toate statele membre. Statele Unite ale Americii (SUA ) nu au ...