Refuzul de a recunoaște schimbarea prenumelui și a genului legal dobândită într-un alt stat membru este contrară drepturilor cetățenilor Uniunii

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că România trebuie să transcrie orice modificare a numelui și a genului în actele de identitate ale cetățenilor români intervenite pe teritoriul altor state membre UE, fără a mai parcurge o nouă procedura internă privind recunoașterea genului. Astfel, autoritățile de stare civilă trebuie să transcrie cu celeritate, printr-o procedura administrativă transparentă, rapidă și accesibilă modificarea mențiunilor privind sexul, prenumele și CNP-ul pentru persoanele transgender cu cetățenie română care au parcurs o procedură de recunoaștere juridică a genului în Uniunea Europeană. Hotărârea a fost obținută de Asociația ACCEPT în cadrul unei proceduri prin care o instanță națională adresează întrebări preliminare în cauza C-4/23 Mirin, ce vizează clarificarea legislației europene în relație cu cea națională pentru a asigura dreptul la liberă circulație și la cetățenie europeană pentru Arian Mirzarafie-Ahi, un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică.

Cazul audiat la Marea Cameră a Curții Europene de Justiție, primul care pune în discuție recunoașterea reciprocă a procedurilor de recunoaștere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE, este cu atât mai important cu cât setează un precedent favorabil și altor persoane transgender.

„Curtea explică în continuare că refuzul unui stat membru de a recunoaște o schimbare a identității de gen legal dobândită într-un alt stat membru împiedică exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere. Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat,” se arată în comunicatul CJUE.

Hotărârea CJUE este direct aplicabilă, fiind imediat obligatorie pentru toate statele membre UE și pentru autoritățile naționale: parlamente, guverne și instanțe de judecată, inclusiv curțile constituționale din UE. De asemenea, hotărârea este obligatorie și pentru instituțiile europene care trebuie să vegheze la respectarea tratatelor UE, inclusiv la asigurarea dreptului la cetățenie europeană și liberă circulație pentru toți românii, fără discriminare, precum Comisia Europeană sau Parlamentul European.

În Europa există zeci de mii de persoane aflate în situații similare, ale căror drepturi și libertăți sunt puse sub semnul întrebării de refuzul unor state membre de a echivala actele de identitate emise deja de alte state membre. De asemenea, hotărârea favorabilă confirmă faptul că drepturile obținute legal într-un stat membru trebuie să rămână valabile pe tot teritoriul UE. Importanța deciziei la nivel european se reflectă și în decizia CJUE de a judeca această cauză la Marea Cameră, acolo unde doar 10% dintre cazurile înaintate curții ajung să fie discutate.

“Sunt încântat de hotărâre, deoarece Curtea a preluat toate argumentele noastre. Acest succes confirmă un angajament continuu față de drepturile cetățenilor UE, inclusiv ale cetățenilor trans, care vor putea acum să obțină recunoașterea identității lor în întreaga UE printr-un proces simplu. Am așteptat atât de mulți ani pentru asta și sunt mândru că acest caz a deschis calea pentru ca mulți alții să se bucure de drepturile lor în UE fără discriminare. Abia aștept să primesc documentele mele românești actualizate. Sunt recunoscător tuturor celor care mi-au susținut cazul, ACCEPT, doamnei Ionescu și numeroaselor organizații și persoane care mi-au fost alături”, declară Arian.

„Hotărârea de astăzi a Curții ne-a arătat că persoanele trans au dreptul de a fi tratate cu demnitate și că sunt cetățeni egali ai Uniunii Europene. Atunci când îți faci un rost, îți clădești o viață în altă parte a Uniunii Europene, pentru că nu ești bine primit în țara ta, este normal să ceri să fii tratat cu demnitate în relația cu autoritățile statului tău de origine, de exemplu când trebuie să îți rezolvi chestiuni administrative, de stare civilă, pe care nu ai cum să le eviți. În cazul lui Arian, statul român a spus că nu contează ceea ce a obținut în Marea Britanie încă din anul 2017, că trebuie să ia de la capăt în țară o procedură anevoioasă, care durează 1-2 ani și nici nu este clar reglementată. Curtea Europeană de Justiție a hotărât astăzi că prenumele și identitatea de gen declarate și dobândite de o persoană trans conform procedurii dintr-un stat membru gazdă trebuie să fie recunoscute de statul membru de origine și înscrise în actul de naștere al persoanei, fără parcurgerea niciunei formalități. Faptul că astăzi Curtea a decis asupra recunoașterii mutuale a deciziilor date în domeniul recunoașterii juridice a genului pentru persoanele trans, indiferent cât de diferite sunt procedurile în statele membre, ar trebui să dea de gândit autorităților române; acestea nu au adoptat încă o procedură rapidă, transparentă și accesibilă, în ciuda unei hotărâri CEDO în acest sens dată în ianuarie 2021, în cauza X și Y c. României”, spune Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care l-a reprezentat pe Arian.

“De ce nu se respectă drepturile omului?”.

Stefi Ionescu, membră a consiliului de conducere al ACCEPT și avocată, activistă pentru drepturile persoanelor transgender, a declarat într-o conferință de presă organizată azi, 04 octombrie 2024, că: “persoanele transgender își caută fericirea și ai dreptul să aibă actele de stare civilă care să reflecte identitatea lor. Nu este un moft. Statul român are obligația să îți ofere acces la toate drepturile care le ai ca cetățean. De ce nu se respectă drepturile omului?”.

Tot la evenimentul de azi, Anca Baltac, consilier juridic ACCEPT, reprezentanta ACCEPT la CJUE, a spus: “Lucrăm alături de autorități în pregătirea unei proceduri în acest sens”.

Informații de background

După ce a parcurs întreg procesul legal de recunoaștere legală a identității sale de gen masculine în Marea Britanie, proces derulat între anii 2016 și 2020, Arian a cerut instituțiilor din România transcrierea modificărilor de stare civilă în privința sexului și prenumelui. S-a lovit de refuzul autorităților, care i-au cerut să meargă într-un proces de stare civilă în fața unei instanțe de judecată din România, care ar fi re-evaluat cererea sa de modificare a sexului și prenumelui, și care putea decide în mod diferit față de hotărârea autorităților din UK. România nu are o procedură de recunoaștere juridică a genului conformă cu standardele de drepturile omului în Europa, fapt declarat chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Înainte de Brexit, Arian putea călători liber în Uniunea Europeană, în baza documentelor sale britanice. În acest moment, el își poate exercita drepturile de cetățean european doar prin intermediul documentelor de identitate românești, acestea fiind însă neactualizate. Utilizându-le, Arian se expune interacțiunilor umilitoare și situațiilor de discriminare. Un astfel de incident a avut loc în anul 2018, pe aeroportul din Cluj-Napoca, atunci când Arian a fost supus la un interogatoriu din partea agenților de securitate, în văzul tuturor celorlalte persoane care așteptau să treacă de zona de securitate. Agenții i-au adresat minute în șir întrebări legate de curiozitățile lor personale față de tranziția acestuia, în ciuda documentelor din care reieșea clar că este o persoana transgender. Au folosit expresii cu conotații jignitoare. Au avut o atitudine nepotrivită într-un raport normal dintre autorități, care se află într-o poziție de putere, și cetățean, care se afla în acel moment într-o poziție vulnerabilă.

În fața CJUE, Arian a acuzat tratamentul discriminatoriu la care este supus. Orice alt cetățean român își poate transcrie în țară documentele de stare civilă eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene, în virtutea principiului cooperării loiale și al recunoașterii mutuale între Statele Membre, în timp ce o persoană transgender trebuie să se supună unui nou set de cerințe legale, împovărătoare și fără un rezultat predictibil. Atitudinea autorităților române îi afectează negativ bărbatului bunăstarea, libertatea de circulație și posibilitățile de a-și exercita drepturile de cetățean european. În contextul în care pașaportul lui românesc nu reflectă identitatea sa de gen reală, Arian nu își poate vizita familia în România fără să se supună unor interacțiuni umilitoare, care-i încalcă demnitatea și îi îngrădesc dreptul la viață privată.

Arian și ACCEPT au fost reprezentați în fața Curții Europene de către avocata de drepturile omului Iustina Ionescu și de consilierul juridic ACCEPT Anca Baltac, consiliate de experta de drepturile omului Romanița Iordache. De asemenea, echipei s-au alăturat reprezentanții ILGA-Europe și Transgender Europe.

Istoricul cazului

Arian s-a născut în România, dar în 2008 s-a mutat împreună cu părinții săi în Marea Britanie, unde și-a obținut cetățenia britanică. Procesul său de recunoaștere legală a identității de gen a început în 2016, și s-a încheiat cu succes în 2020, când Marea Britanie era încă tratată ca stat membru UE.

În 2021, Arian a solicitat echivalarea documentelor de identitate britanice în România, dar s-a lovit de refuzul autorităților române de a respecta principiul cooperării loiale și al recunoașterii mutuale între Statele Membre. I-a fost solicitată începerea unei noi proceduri juridice în România, în ciuda faptului că trecuse deja printr-un proces îndelungat și costisitor și primise o soluție favorabilă în Marea Britanie. În urma refuzului primit din partea autorităților, Arian a depus o acțiune în fața instanței din România împotriva Direcției Evidența Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) și împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc.

În soluționarea acestui caz fără precedent este necesară interpretarea legislației UE, în special a legilor care vizează libera circulație a cetățenilor europeni, drept care judecătorul român a decis să sesizeze cauza Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru o hotărâre preliminară. După audierea părților, atât în scris, cât și verbal, Curtea de Justiție va pronunța o hotărâre care va fi obligatorie pentru instanțele române și pe întreg teritoriul UE.

Schimbarea actelor de identitate în România - o procedură umilitoare, invalidată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Un studiu realizat de Ipsos în vara anului 2023 estimează că persoanele transgender reprezintă un procent de 3% din populația adultă a României. Aproximativ 100 de persoane au reușit să își modifice actele de identitate în instanță până în prezent. Numărul redus al persoanelor care parcurg cu succes toți pașii legali pentru schimbarea prenumelui și sexului în actele de stare civilă este influențat de lipsa de accesibilitate a acestei proceduri. Întreg procesul este unul costisitor și umilitor pentru persoanele transgender, care în majoritatea covârșitoare a cazurilor ajung să trăiască cu un set de acte care nu le reprezintă identitatea.

Hotărârea CEDO pronunțată în 2021 în cazul X și Y împotriva României a concluzionat deja că persoanele transgender din România nu au la dispoziție o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de naștere, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenția europeană a drepturilor omului. De asemenea, CEDO a constatat că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenții chirurgicale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul și prima cifră a codului numeric personal) încalcă viața privată și autonomia personală.

În ciuda obligației de a adopta o procedură clară și accesibilă, România continuă să-i supună pe cetățenii care solicită recunoașterea juridică a genului în actele de stare civilă unui proces umilitor, care durează mult, îi supune arbitrariului și le încalcă viața privată, implicând documente medicale, martori sau expertize medico-legale.

Editor on-line: Mihai Știrbu, Jurnalism cu S.